Lansarea cărții a avut loc într-o atmosferă festivă, în prezența a numeroși participanți, cu invitați și din Republica Moldova, unul dintre aceștia fiind și distinsul academician Andrei Eșanu, membru titular al Academiei de Științe a Moldovei și membru de onoare al Academiei Române. Evenimentul a fost moderat de către dr. Ionel Moldovan și, pe lângă autor, au luat cuvântul pr. prof. Ion Vicovan, prof. Silvia Grossu, din cadrul Facultății de Jurnalism și Științe ale Comunicării, Chișinău, prof. Nelu-Cristian Ploscaru, din cadrul Facultății de Istorie a Universității „Alexandru Ion Cuza” din Iași, și pr. prof Viorel Cojocaru, din cadrul Universității de Medicină și Farmacie "Nicolae Testemițanu", Chișinău.
Evenimentul a debutat cu scurt momentat artistic realizat de către elevii Școlii Gimnaziale Golăiești, județul Iași. Autorul a evidențiat importanța cercetării pe care a efectuat-o în timpul studiilor de doctorat în cadrul Facultății de Teologie „Dumitru Stăniloae” din Iași (2017-2022), provocările pe care le-a întâmpinat, precum și motivația care a stat la baza alegerii studiului biografiei mitropolitului Gurie Grosu. Potrivit lui Lucian Corduneanu, scopul cercetării pe care a efectuat-o este „prezentarea detaliată a biografiei marelui arhiereu basarabean în contextul evenimentelor petrecute în Basarabia de la finalul secolului al XIX-lea până în anul 1943, anul morții mitropolitului”. Astfel, conform autorului cărții, mitropolitul Gurie Grosu este „unul dintre dintre cele mai populare și cunoscute nume, nu numai în Basarabia ci și în vechiul regat, a devenit simbolul jertfei și implicării în sprijinirea dezideratelor nobile legimite ale poporului român dintre Prut și Nistru: dreptul de a învăța limba maternă în școli, de a asculta sfintele slujbe în Biserici în limba înțeleasă de credincioși, de a avea scrieri și publicații în limba română”.
În continuare, autorul argumentează că renumitul ierarh basarabean este unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai românilor dintre Prut și Nistru: „În cercetarea pe care am efectuat-o prin verificarea multor surse, pot afirma cu tărie că mitropolitul Gurie este unul dintre cei mai de seamă reprezentanți al românilor de peste Prut. După revenirea sa în Basarabia - odată cu abdicarea țarului Nicolae al II-lea în februarie 1917, propunerea de a deveni președinte al Partidului Național Moldovenesc (mișcarea politică ce gravita în jurul singurei gazete românești din regiune, anume «Cuvânt Moldovenesc»), membru în diferite comisii în jurul anilor 1917-1918 privind naționalizarea Învățământului și a Bisericii, implicarea sa în revenirea la Patria Mamă și apoi – voce insistentă privind unirea tuturor provinciilor într-un singur stat, au dovedit calitațile sale de a cunoște real mersul istoriei și direcția înspre care trebuia să se îndrepte popoporul român din Basarabia, anume revenirea la «sânul Maicii», după cum însuși mărturisește în ziua de 26 martie 1918, zi dinaintea mărețului eveniment istoric când Basarabia revenea în granițele statului român”.
În calitate de ierarh, Gurie Grosu a avut o bogată activitate care a vizat mai multe domenii: pastoral – în primul rând, cultural, social, politic, administrativ și chiar sanitar. Bogata activitate a arhiereului basarabean (prezentată detaliat în carte) a fost analizată de către autor în contextul evenimentelor și frământărilor prin care treceau Biserica și societatea în perioada interbelică, Gurie Grosu având o contribuție uriașă.
„Membru în diferite comisii în cadrul Sfântului Sinod, membru în multe comisii privind reorganizarea învățământului religios și a celui teologic, membru de onoare a diferitelor instituții, președintele multor ședințe în cadrul multor Congrese, rolul său în cadrul înființării Patriarhiei Române, introducerea calendarului îndreptat, înființarea societății culturale ASTRA în Basarabia, înființarea Facultății de Teologie în noiembrie 1926, înființarea Mitropoliei Basarabiei și multe alte aspecte, dovedesc faptul că mitropolitul Gurie a lucrat asiduu la ridicarea socială, culturală, la îmbunătățirea vieții religioase a românilor din Basarabia. Gurie Grosu a fost un om care s-a dedicat poporului său”.
În partea finală a discursului, autorul a mulțumit tuturor celor care l-au ajutat pe parcursul cercetării, exprimându-și totodată speranța că prin cercetarea efectuată să aducă lămuriri și completări privind analiza vieții culturale și bisericești în Basarabia, să contribuie la clarificarea multor aspecte istorice. Autorul pune la dispoziția cititorilor și cercetătorilor o carte foarte bine documentată despre istoria vieții bisericești și culturale a românilor dintre Prut și Nistru din ultimele decade ale stăpânirii țariste în regiune și a perioadei interbelice. „Dacă cineva va dori să cerceteze, să analizeze detaliat procesul de rusificare, viața bisericească și culturală din Basarabia ultimelor decade ale stăpânirii țariste și ale perioadei interbelice, unde numele mitropolitului Gurie este amintit foarte des, în această carte pot fi găsite numeroase informații foarte importante”.
La final, elevii Școlii Gimnaziale Golăiești dirijați de către prof. Ludmila Rachieru au intonat cântece patriotice și au recitat poezii, unele din epocă, despre Basarabia.
